IOAN A. BASSARABESCU

 

 

„Nu pierdeți din vedere omenia! Mai ‘nainte de orice, siliți-vă să prețuiți omenia. Fiți oameni!”- Ioan Alexandru Bassarabescu

 

1870

Se naște la Giurgiu în 17/30 decembrie Ioan Alexandru Bassarabescu, al șaselea copil al pitarului Alexandru (Alecu) Bassarabescu și al Elizei Bassarabescu (născută Starostescu).

Alecu Bassarabescu a urmat cursurile liceului „Sf. Sava” din București unde a fost coleg cu Nicolae Bălcescu și Ion Ghica și i-a avut profesori pe Ion Heliade Rădulescu și Gheorghe Lazăr.

Mama, Eliza, se înrudea cu o vestită familie de militari argeșeni, Boteanu. La Giurgiu, Alecu Bassarabescu, se pare că fost o perioadă primar. (Datele nu sunt foarte exacte).

1877

Familia Bassarabescu părăsește orașul Giurgiu pentru a se întoarce la București, plecare determinată de izbucnirea războiului de independență: ruso – româno – turc.

Mai târziu acest episod, al mutării la București, va fi evocat de scriitor în nuvela  intitulată  „Eder”.

1884

Urmează cursurile școlii primare (în București)  după care devine elev al liceului (colegiului) „Sfântul Sava”, prestigioasă instituție de învățământ pe ale cărei porți au intrat pentru a studia mari nume ale istoriei și culturii românești: Dinicu Golescu, Anton Pann, Grigore Alexandrescu, C. A. Rosetti, frații Brătianu, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Filimon, Gheorghe Tattarescu, Theodor Amann, Alexandru Odobescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Take Ionescu, Spiru Haret, I.Gh.Duca, Duiliu Zamfirescu, Ștefan Luchian, Tudor Arghezi, Eugen Ionescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, George Topîrceanu și mulți alții.    

• Primele manifestări literare au loc în această perioadă și vor fi publicate chiar în revistele liceului: „Armonia” și „Studentul român”.

….„acolo (în revista „Armonia”n.n.) am publicat întâia mea încercare literară, schița „Sălbaticul” spunea mai târziu Bassarabescu.

În imaginea de mai sus: Colegiul Național Sf. Sava – București.

În imaginea de sus: Fragment din pagina oficială a colegiului Sf. Sava din București în care se poate citi numele lui Ion A. Bassarabescu.

1888

• La 1 noiembrie Bassarabescu publică în revista „Mugurul ” o nuvelă cu titlul „Nostalgie”. Avea 18 ani.

1890 – 1894

• Colaborează la o altă revistă a vremii, „Generația nouă”, în care va publica mai multe lucrări. Dintre acestea se remarcă nuvela „Domnu Tanu”.  Nuvela citată va fi publicată sub pseudonimul: I.A.Barion

1891 – 1896

• După examenul de bacalaureat (1891) se înscrie la Facultatea de litere și filozofie din cadrul Universității din București. În paralel este și funcționar în Ministerul de Finanțe.

1894 – 1895

• Sunt anii în care văd lumina zilei câteva schițe și nuvele (10) în „Revista  nouă”, publicație ce îi aparținea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. „Poveste nespusă”, „Două case”, „Între iubire și sărăcie”, etc.

                                  Bogdan Petriceicu Hașdeu (1836 – 1907)                                            

Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic.

1895

• Este un an important pentru Ioan Alexandru Bassarabescu fiindcă de acum devine colaborator al revistei „Convorbiri literare”.
• O parte a activității sale literare o dedică și altor reviste ale timpului: „Semănătorul”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Viața literară” (acesta din urmă era condusă de Ilarie Chendi), „Frumos” (a lui Emil Gârleanu), „Transilvania ”(din Sibiu), „Ramuri” (din Craiova), „Flacăra”, „Adevărul literar”, etc.

Pagină dintr-un vechi număr al revistei „Convorbiri literare”

          Revista „Convorbiri literare” azi. Frontispiciul revistei aflat pe site-ul acesteia.   Se observă anul fondării – 1867

1896

• După o scurtă perioadă petrecută la Focșani ca profesor suplinitor, Bassarabescu ajunge la Ploiești unde va rămâne până la sfârșitul vieții.
• Aici predă timp de patru decenii cursurile de geografie și franceză la Colegiul „Sfinții Petru și Pavel” (actualmente Colegiul Național „Ion Luca Caragiale ”).
• Tot aici va deveni membru fondator al bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” și al Muzeului de Artă. Din inițiativa sa se va dezveli primul bust al lui Ion Luca Caragiale ( în 1932 ).

Schița monografică a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” Ploiești aflată pe site-ul oficial al acestuia. 

Fragment din pagina „Istoric” a site-ului Colegiului Național „Ion Luca Caragiale”(fost „Sfinții Petru și Pavel”) din Ploiești unde se poate citi numele lui Bassarabescu  printre profesorii anului 1913.

Colegiul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – ieri

….și „Colegiul Național Ion Luca Caragiale”  – azi

Fragment din pagina „Istoric” a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiesti dedicat lui Bassarabescu 

1899

În acest an I. A. Bassarabescu își susține examenul de licență cu teza „Cicerone, om politic”.

Pe diploma obținută (Licențiat în științe istorice al Facultății de Litere din București) se află semnăturile lui Titu Maiorescu – rector și Vasile A. Urechia – decan.

                                                   

 

 

 

 

 

Titu Maiorescu (1840 – 1917)     Vasile Alexandescu  Urechia (1834 –                                                                                                                               1901)

1900

 

• „Ne-am strâns și ți-am citit nuvela/ Și-am zis: Bassarabescu – acela/ De ar mai scrie o duzină/ Cum e nuvela “Pe drezină”,/ Toți pictorii s-or angaja/ Să ilustreze-așa ceva”.
• Acestea sunt versurile trimise lui Bassarabescu de către Ștefan Octavian Iosif (1875 – 1913) aflat la Paris, în urma publicării nuvelei „Pe drezină”.
• Nuvela a apărut în revista „Convorbiri literare” și a fost ilustrată prin desene de pictorii Ștefan Popescu, Hipolit Strâmbulescu, Kimon Longhi.
• În scrisoarea pe care a primit – o  Bassarabescu, alături de cei de mai sus se semnau și: Dimitrie Anghel, Sextil Pușcariu și Virgil Cioflec.

1903

•  Apare la editura „Socec” primul volum al operei lui Bassarabescu sub titlul  „Nuvele”. Tot acesta este și anul în care călătorește în Elveția.

  • „Editura „Socec” (Editura „Socec & Co”) a fost una din cele mai puternice edituri româneşti, un blazon al editării si comercializării de carte în perioada interbelică. A jucat un rol important in istoria culturală a ţării. În 1919 avea 3 sucursale (Iaşi, Ploieşti, Craiova), iar în 1939 ajunsese la 13 sucursale în toată ţara. Avea librării proprii în care îşi difuza propriile cărţi. Oficiu editorial al Academiei Române, a tipărit numeroase opere fundamentale ale culturii române”(extras din „Enciclopedia României ”) 

1904

• Ioan. A. Bassarabescu se căsătorește cu Ecaterina Dinescu (1881 –1947), fiica unui comerciant pe nume Temelie Dinescu. Doamna Ecaterina Dinescu, devenită Bassarabescu, avea preocupări literare. A publicat poezii, schițe și traduceri sub numele adevărat sau folosind pseudonimul: Irene Mohor. (conform scriitorului Traian Cepoiu în „I.A.Bassarabescu – scurt excurs biobibliografic”- editura „Scrisul Prahovean ”- Cerașu –2006)

1907

• Apare volumul de schițe și nuvele „Vulturii”.
• În noiembrie, în „Convorbiri literare”, apare  nuvela „Un dor împlinit”.

1909

• Mai  –   Este ales membru corespondent al  Academiei Române, secția literară,  în urma propunerii și raportului elogios lui Duiliu Zamfirescu. Fusese  susținut  și de Titu Maiorescu.
• Septembrie –  este membru activ  în  „SocietateaScriitorilor Români” înființată chiar în această lună  și aflată sub înaltul  patronaj al lui  Mihail Sadoveanu. 47 de scriitori au fondat-o.

Imaginea de mai sus: pagina „Istoric” a Uniunii Scriitorilor – azi 

                                                    

Mihail Sadoveanu (1880 – 1961)                 Duiliu Zamfirescu (1858 – 1922)

1911 – 1918

1911  – este numit Inspector  Școlar după ce funcționase ca inspector al Artelor la Ploiești;

1912 – este Inspector  general al Învățământului primar ( va ocupa această funcție doar o scurtă perioadă);

1918 – prefect și senator de Prahova (numit de guvernul Marghiloman);

• Alexandru Marghiloman  (1854  – 1925) – politician conservator,  prim – ministru al României în 1918.

1919

• Volumul „Un dor împlinit” ce apăruse în 1918 este premiat de Academia Română.

1923

 „Moș Stan”- culegere de povestiri pentru copii – apare în acest an.

1925

Societatea Scriitorilor Români îl premiază pentru volumul „Vulturii”, ediția a doua. Premiul a fost în valoare de 25.000 lei.

1926 – 1927

• „Senator de Prahova sub guvernul Averescu” menționează I.A.Bassarabescu într-o  scrisoare trimisă lui N. Herescu
  • Nicolae. I. Herescu, fiul locotenent-colonelului Ion Herescu şi al Caterinei, s-a născut în anul 1906, în oraşul Turnu Severin, şi a murit la 16 august 1961, în Zürich (Elveţia). Provenea dintr-o familie boierească, între membrii căreia s-ar fi numărat şi Udrişte Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova şi Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia de limbi clasice, din Bucureşti. Şi-a continuat studiile de specialitate la Paris (1927-1929), obţinînd în 1929 doctoratul în litere. Numit la catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti, a urcat rapid treptele didactice, devenind profesor universitar. A fost destinatarul a numeroase scrisori provenind de la nume ilustre ale literaturii române: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Pillat, Agatha Grigorescu-Bacovia,etc.

1930

• I se acordă premiul național pentru proză.

1934

• Apare nuvela „La casa din Batiște”

1939 – 1940

• Apar două volume de „Opere complete”

1943

•  Apare volumul cu care, se pare, s-a  încheiat activitatea literară a lui I.A.Bassarbescu, „Lumea de ieri”. După acestă dată, scriitorul nu a  mai publicat. Pentru volumul amintit el va primi (la 14 martie 1944) un premiu în valoare de 60.000 lei la secțiunea „cea mai bună literatură” – București. Anii următori au fost dedicați unor conferințe sau mici articole.

1952

• Moare la 29 martie, în Ploiești, în urma unui accident de circulație.

A primit următoarele decorații:

• ”Coroana României în grad de Comandor.”(fig.1)
• ”Steaua României în grad de ofiţer.”(fig.2)
• ”Ordinul Meritul Cultural cl. I pentru Opere Literare, în grad de ofiţer”(fig.3) pe care singur le enumeră în scrisoarea adresată (citată mai sus) lui Nicolae I. Herescu.
  • Notă: decorațiile de mai jos reprezintă modele. Ele pot avea aspect diferit de la o epocă la alta.

               Fig.1                                          Fig.2                                            Fig. 3

 

Ioan Alexandru Bassarabescu a scris numai proză scurtă, fiind socotit de istoricii și criticii literari în rând cu Ion Luca Caragiale și Alexandru Brătescu – Voinești deoarece cultivă momentul și schița (conform Wickipedia).

 

Ion Luca Caragiale (1852 – 1912)                        A. Brătescu – Voinești (1868 – 1946)

Anul 2000

• La inițiativa D-nei profesor Elisabeta Chivulescu, născută din dorința de a conferi valențe personalizante unei instituții dedicate instrucției și educației, Școala cu clasele I – VIII, „9 Mai”, aflată în cartierul cu același nume din Ploiești – Prahova, primește numele de „I. A. Bassarabescu”.

În imaginea de sus: anul 2000  – Școala „9 Mai” primește numele de „I.A.Bassarabescu”.

În imaginea de jos: Școala cu clasele I – VIII „I.A.Bassarabescu” – 2008

În școală au fost amplasate:

• Un tablou – portret – realizat de pictorița Rita Bădulescu  al scriitorului în cancelarie ( aflat în deschiderea acestei scurte biografii);
• Un bust al scriitorului I.A.Bassarabescu realizat în bronz de către sculptorul Arthur Hoffmann în fața școlii;
• O expoziție permanentă dedicată lui Bassarabescu – în holul școlii.

La intrare  în holul școlii se află și replica în ipsos a bustului din fața școlii.

Anual, în școală, se desfășoară:

• „Zilele Bassarabescu” – luna decembrie (manifestări artistice, literare, sportive,  etc.)
• „Ziua școlii” – 29 martie.

•      În anul 2006 a apărut cartea scriitorului prahovean Traian Tr. Cepoiu, intitulată „I. A. Bassarabescu – scurt excurs biobibliografic” din seria: „Memoria Prahovei”.

Autorul, speră să fi reușit în onesta sa încercare de „reconstituire”, iar cititorul să își găsească în modesta lucrare, un prilej de lectură utilă, cu caracter informațional. Prin ea, autorul aduce și un profund omagiu memoriei lui Bassarabescu, ale cărui scrieri i-au încântat în egală măsură copilăria și anii de tinerețe. (l-am citat pe însuși  Traian Tr. Cepoiu din „Argument”, aflat la începutul cărții mai sus – amintite)

În anul 2008 apare la Editura Scrisul Prahovean romanul – nuvelă „Mara Bujoreanu”, scris de I.A. Bassarabescu dar nepublicat la vremea respectivă.

Povestea acestei apariții este spusă chiar de fiica lui Bassarabescu în prefață. (fragmente)

La Giurgiu, acolo unde s-a născut scriitorul Ioan Alexandru Bassarabescu, biblioteca județeană poartă numele său.

Site-ul bibliotecii din Giurgiu – pagina de start.

 Pagina din Wikipedia dedicată scriitorului I.A.Bassarabescu

______________________________________________________________

___________________________________________________

__________________________

 

 

Informații despre cărțile scriitorului I.A.Bassarabescu găsiți aici: „Colțul colecționarului”.  Cărțile pot fi și achiziționate. Fiecare exemplar are și o prezentare pe blog.

 

De exemplu:

„Un om în toată firea”

„Pe drezină”

 

Technorati Tags: I.A.Bassarabescu, biografie, nuvele, studii, viața, opera, Ploiești, Giurgiu, Uniunea Scriitorilor

Etichete Technorati: I.A.Bassarabescu,biografie,nuvele,studii,viata,opera,Ploiesti,Giurgiu,Uniunea Scriitorilor.