„Zilele Bassarabescu”

 

Partea I

DSCN0173Devenită o tradiție, manifestarea intitulată „Zilele Bassarabescu” se desfășoară în fiecare an, în ultima săptămână de școală din primul semestru. Anul acesta între 17 –21 decembrie. Se celebrează în acest fel, an de an,  nașterea mentorului nostru spiritual, Ioan Alexandru Bassarabescu (30. XII.1870 – 29. III. 1952).

Apropierea Crăciunului face ca activitățile dedicate personalității lui Bassarabescu să capete o frumusețe aparte. Școala se transformă frumos. Clasele și holurile școlii capătă haine de sărbătoare. Expozițiile de desene având ca temă personalitatea lui Bassarabescu, iarna sau sărbătoarea Crăciunului se „aștern” frumos la locurile lor și devin un punct de atracție pentru cei care ne vizitează școala.  La bibliotecă este o forfotă încântătoare fiindcă elevilor le trebuie nuvelele sau schițele lui Bassarabescu, poezii sau texte de Crăciun, colinde sau cântece de stea.

Elevii școlii, învățătorii, profesorii și chiar părinții se implică în activități diverse.

Tot acum apar ediții speciale ale revistelor școlii: „Studia” și „Anuarul creativ al elevilor”. 

Anul acesta cele două reviste au ajuns deja la al XV – lea an de apariție. Le puteți citi în pagina „Revistele școlii” sau dând click pe coperțile lor de mai jos.

Anuarul creativ al elevilor_ decembrie 2012Revista „Studia”decembrie 2012

Va urma…

Happy Halloween!

Fiecare națiune are propriile sărbători, pline de semnificații sau pur și simplu pitorești. Halloween este o sărbătoare așteptată cu nerăbdare de locuitorii spațiului anglo- saxon, de americani cu precădere, datorită veseliei și costumelor care o însoțesc. Copiii se amuză cel mai mult atunci când merg la colindat, etalându-și costumațiile haioase menite să sperie cât mai multă lume.

Halloween_third grades (7)Halloween_third grades (12)Halloween_third grades (19)Halloween_third grades (21)

Nu puteam rata nici noi o astfel de ocazie, astfel că, pe 31 octombrie, elevii noștri din clasele a III –a A și B au organizat un mic spectacol de Halloween, recitând câteva poezioare și cântând. Nu  le-au lipsit nici costumele aferente sărbătorii, așa că pe culoarul școlii puteai să întâlnești vrăjitoare rele, fantome înspăimântătoare, vampiri, magicieni, pisici  negre, dar și zâne bune care mai îndulceau puțin atmosfera de „groază”.

Halloween_third grades (24)Halloween_third grades (28)Halloween_third grades (29)Halloween_third grades (30)

Împreună cu d-nele învățătoare Dăncescu Georgeta (III A) și Marin Beatrice (III B), prof. de limba engleză Loreta Dori i-a coordonat pe micii colindători de Halloween. Printre dovleci decupați, celebrii Jack O’Lantern, d-na bibliotecară, Matei Florentina le-a povestiti elevilor și părinților ce semnificație și ce origine are acestă sărbătoare, prezentând un material foarte interesant. Noi ne-am amuzat împreună cu părinții care ne-au asigurat audiența.

Halloween_third grades (50)Halloween_third grades (51)<Digimax S500 / Kenox S500 / Digimax Cyber 530>

Chiar dacă pentru români, Halloween este o sărbătoare „importată”, rămâne un prilej de distracție pentru copii și, de ce nu, un mod de a cunoaște tradițiile altor popoare.

Prof. de limba engleză Loreta Döri

Deși cei mai mici elevi ai școlii s-au distrat  grozav în această zi nici cei mari nu s-au lăsat mai prejos: au organizat activități speciale, au făcut o adevărată paradă a costumelor și chiar au pus vampirii și vrăjitoarele, skeletele și prințesele să învețe de zor matematică și română, să vorbească în engleză și franceză, să cânte „Mărie și Mărioară”, și câte și mai câte. Și astea toate fiindcă s-au costumat la toate orele în ziua de Halloween.

Iată-i!

Halloween cat_VIIBHalloween la V A (1)Halloween la V A (3)Halloween la V A (5)Halloween la V A (8)<Digimax S500 / Kenox S500 / Digimax Cyber 530>Halloween la VII A (1)Halloween la VII A (2)Halloween la VII A (3)

prof. Cristina Prodan – reporter de Halloween

Traditii românești: Dragobetele

Dragobetele. 24 februariePe 24 februarie tradiția românească fixează în calendar o sărbătoare mai deosebită: Dragobetele. Venită din vremuri străvechi, legenda spune că Dragobetele era fiul Babei Dochia. Pentru străbunii noștri 24 februarie marca începutul primăverii. Natura se trezea la viață, ursul își părăsea bârlogul în care hibernase, păsările începeau să-și facă cuiburi, animalele își căutau perechea.

În tradiția populară Dragobetele era un bărbat chipeș, năvalnic și neastâmpărat care nu prea semăna cu blajinul Sfânt Valentin care provine din tradiția catolică. Se pare că legenda aceasta are rădăcini foarte vechi și anume în vremea dacilor. Considerat un fel de naș al animalelor, Dragobetele a căpătat în timp aura de protector al iubirii.

Sărbătoarea de Dragobete era una plină de veselie în satele românești și era însoțită și de o zicală: „Dragobetele sărută fetele”.

O mulțime de credințe populare se leagă de această sărbătoare. Se spune că cine lua parte la sărbătoarea de Dragobete era ferit tot anul de boli sau că urma să aibă un an îmbelșugat. Tinerele fete  se logodeau într-un fel anume în această zi: în unele zone din sudul țării exita obiceiul numit „zburătorit”. Fetele se întorceau în sat alergând, urmărite fiind de câte un băiat. Dacă băiatul o ajungea și fata îl plăcea, îl săruta și sărutul pecetluia logodna celor doi pentru un an sau mai mult. În acestă zi nu se sacrificau animale pentru că s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Ultimele rămășițe de zăpadă erau strânse de fete și topite. Apa astfel obținută se utiliza pentru înfrumusețare sau pentru descântece de dragoste și se numea: „Zăpada Zânelor”.

Tot în tradiția populară se spune că Maica Precistă l-ar fi transformat pe Dragobete într-o buruiană fiindcă a îndrăznit să-i încurce cărările. Buruiana se numea Năvalnic și era folosită la descântece de dragoste sau ca să aducă noroc. Și numele de Dragobete este înlocuit de multe ori cu „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”

Pentru toti, această sărbătoare, a dragostei era socotită una de bun augur mai ales pentru treburile mărunte din gospodărie. Deși nu era o sărbătoare religioasă era la fel de respectată și vârstnicii nu munceau ca să nu fie pedepsiți de Dragobete.  Fetele îndraznete lucrau uneori și  chiar își doreau sa fie „pedepsite” de Dragobete. Chiar daca mai „pedepsea” fetele și femeile, se considera că Dragobetele ocrotea si purta noroc îndrăgostiților, tinerilor.

%d blogeri au apreciat asta: