Semnificațiile unei zile – 5 octombrie 2012

WTD 2012Înainte de a consemna activitățile desfășurate în școala noastră pe data de 5 octombrie 2012, adică de Ziua Mondială a Educatorului, trebuie să facem câteva cuvenite precizări.

Așa cum scriam și în articolul de săptămâna trecută această zi e dedicată profesorului, educatorului, omului de la catedră și trudei lui zilnice pentru educarea generațiilor tinere. Din păcate și de multe ori în anii anteriori ziua era, și mai este încă dintr-o probabilă eroare de traducere, Ziua educației. Eroarea nu este însă departe de adevăr fiindcă asta face educatorul prin munca lui, îi arată celui educat calea pe care trebuie să o urmeze.  Și totuși …„World Teachers‘ Day” și al său slogan din acest an „Take a stand for Teachers!” îndeamnă la sprijinerea educatorului oriunde s-ar afla, pentru că profesorii din multe țări se confruntă cu probleme grave.

Reporter printre cei mai mici elevi ai școlii

Cum puteau să intreprindă dascălii de la Şcoala Gimnazială „I.A.Bassarabescu” ceva deosebit de ziua educaţiei, când doar cu două zile în urmă au aflat că pot renunţa la cursuri şi să fie educatori mai convingători în activităţile lor extracurriculare/ extraşcolare?! Desigur răspunsul constă în adevărul proverbelor: „Omul sfinţeşte locul!”şi „dacă vrei, poţi!”

Ziua a debutat cu educarea întârziaţilor la cursuri, mai ales că o fac cei mai mari dintre cei mici (este vorba de clasele, primare). Oximoronul este ilustrabil pe viu, şi mai mult: cine întârzie o dată o face şi a doua şi …a „n”-a oară. Doamna director adjunct i-a reţinut preţ de un cântec în hol, apoi a exersat cu cei în cauză, intrarea civilizată în clasă, smulgând fiecăruia promisiunea că vor încerca să-şi convingă părinţii să îi aducă la timp la ore.

Apoi toate clasele primare au participat la un exerciţiu de evacuare a clădirii şcolii, simulând un caz de urgenţă. Ştiţi cine au fost cei mai vrednici în această acţiune? Cei din clasele pregătitoare şi boboceii din clasa I…

Exercitiu de evacuare (1)Exercitiu de evacuare (2)Exercitiu de evacuare (3)Exercitiu de evacuare (4)Exercitiu de evacuare (5)Exercitiu de evacuare (9)

S-a format un careu, unde s-a cântat un repertoriu comun: ”Dacă vesel se trăieşte…”,”Şcolari şi şcolăriţe”, cântece de toamnă şi piese folclorice deosebite. Copiii au aflat că punctualitatea, colegialitatea, respectul, modestia, toleranţa şi empatia sunt doar câteva calităţi ale omului educat.

Desenam si ne jucam (1)Desenam si ne jucam (3)Desenam si ne jucam (6)Desenam si ne jucam (7)desene pe asfalt (3)desene pe asfalt (5)

Apoi fiecare clasă a prezentat un moment muzical. Mulţumiţi cu toţii s-au retras în clasele lor, unde au realizat diverse activităţi:

– Clasa pregătitoare a Mămăruţelor s-a întrecut pe sine cu colajul de desene, decupări ”Cartea educatiei” (înv.Lache Valentina)

– Remarcăm ca foarte bine realizat şi panoul pe aceeaşi temă, al clasei ID (înv. Slădariu Aura)

– Cei din clasa a III-a A, sub îndrumarea d-nei Dima Daniela, au aprofundat cunoştinţele lor despre Educarea Gustului

– D-na înv. Crăciun Daniela şi-a desfăşurat orele în cadrul generos al muzeelor de Ştiinţe ale naturii şi al Ceasului

Jocurile copilariei (4)Jocurile copilariei (7)Jocurile copilariei (12)Jocurile copilariei (13)

La finalul zilei, toţi elevii claselor primare s-au declarat încântaţi de acest final de săptămână, înţelegând rostul omului educat: să trăiască în armonie cu lumea…

A consemnat pentru blogul şcolii Elisabeta Chivulescu

 

Clasa a II – a D a fost prin muzee

Ne-am gândit şi am căzut de acord ca de Ziua Educatorului să mergem să vizităm câteva din muzeele aflate în localitatea noastră.  Am ales pentru acest an Muzeul de Ştiinţe şi Muzeul Ceasului

Prima oprire: Muzeul de Ştiinţe

clip_image002clip_image004 clip_image006

Toată lumea prezentă a fost încântată de cele văzute, singurul regret a fost că nu am fost lăsaţi să facem poze şi că multe din secţii erau închise pentru curăţenie.

Ultima oprire: Muzeul Ceasului

Inca de la intrarea in cladire ghidul  ne-a mărturisit că muzeul Ceasului este al doilea cel mai vizitat muzeu din Prahova după castelul Peleș, anual trecându-i pragul peste 30000 de oameni. Cei care trec pragul acestui muzeu au ocazia să urmărească evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului, de la primele “ceasuri” -cadranele solare, ceasurile arzătoare, cu apă sau cu nisip-, până la ceasornicele mecanice “antice” şi cele moderne.

clip_image008

Muzeul nu are foarte multe camere, mai exact 5 încăperi decorate cu ceasuri din secolele trecute. Aici am găsit o varietate de modele: de la ceasuri de cameră și șemineu la cele de buzunar și de călătorie, de la cele mai ciudate forme până la cele mai clasice – cele cu care suntem toți familiarizați. Am văzut ceasurile de buzunar ale lui Vasile Alecsandri, Carol I, Regele Mihai și ceasuri de domnițe lucrate atent în argint și pietre prețioase. De asemenea ne-a plăcut să regăsim în muzeu o mulțime de automate și ceasuri muzicale care încăclip_image010 funcționează în perfectă stare deși au o vechime de peste 150 de ani. În această categorie se încadrează ceasurile de tip:  simphonion, cutii muzicale cu cilindru, baletul mecanic, fonograful, pianolă, păsările mecanice, gramofonul și patefonul.

Ca de obicei nu puteam pleca fara suvenir…

A consemnat,

prof. Crăciun Daniela

Va urma…

%d blogeri au apreciat asta: