100 de ani de la descoperirea „efectului Coandă”

„Efectul Coandă” își ia numele de la savantul Henri Coandă (1886 -1972). Născut în București, savantul provenea dintr- o familie ai cărei strămoși ajung până la Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu. Încă din copilărie s-a dovedit pasionat de forța și puterea vântului. După cursurile școlii primare, Henri Coandă se înscrie la Liceul Sf. Sava și mai apoi la „Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină” din București fiindcă tatăl său dorea să-l îndrume spre cariera militară.

Henri Marie CoandăDeși armata i-a oferit, în mare măsură, posibilitatea să studieze și să pună în practică invențiile sale, Coandă a renunțat în cele din urmă la cariera militară.  În anul 1910 devine absolvent al „Școlii superioare de aeronautică și construcții” din Paris ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.

Anul 1910 este foarte important fiindcă atunci se petrece primul zbor în urma căruia Henri Coandă descoperă „efectul Coandă”. Zborul s-a efectuat pe un aeroport de lângă Paris iar avionul era primul avion cu propulsie reactivă, de fapt, un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă – 1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris în același an. Aparatul, care nu folosea nici combustibil, nici amestec de gaze, a reușit să se înalțe de la sol, folosind principiul propulsiei.

Diploma de inginer a lui Coandă

Deși zborul propriu-zis nu a fost un succes fiindcă avionul s-a lovit de un perete și a luat foc, pentru cercetările lui Coandă el a însemnat foarte mult. Descoperirea „efectului Coandă” va influența decisiv dezvoltarea aviației moderne dar și numeroase alte sectoare ale industriei.

Primele observații în legătură cu ceea ce se va numi „efectul Coandă” le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. Mai exact, după ce avionul decola, se observa faptul că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. După  peste 20 de ani de studii, ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul care stă la baza efectului Coandă. Numele i-a fost dat însă de profesorul Albert Metral.

avionul lui Coandă din 1910

Deși pentru această descoperire Henri Coandă nu a primit, cum era de așteptat, premiul Nobel, el rămâne unul dintre marii savanți ai lumii, iar cercetările și descoperirile sale în domeniul aeronauticii sunt și astăzi extrem de importante.

%d blogeri au apreciat asta: